Acordul de la Gyeongju referitor la FMI prezentat confuz pe Hotnews

Nu ştiu, vina o fi pentru vreo supărare pricinuită de statul la muncă sâmbăta sau pentru proasta funcţionare a traducătorului automat, cert este că este greu de găsit un fir logic al articolului „Reforma istorică a miniştrilor de finanţe G 20: FMI se orientează către economiile emergente în detrimentul Europei”. Iată ideea de bază de la începutul articolului:

„Miniştrii de finanţe din G20 au decis sâmbătă, în cadrul summitului din Coreea de Sud, reformarea Fondului Monetar Internaţional astfel încât ţări emergente cu economii dinamice precum China să aibă o mai mare importantă, în detrimentul Europei, relatează AFP.”

Iar puţin mai încolo se spune:

„Astfel, Europa va ceda două locuri în board. Aproximativ 5% din drepturile de vot vor fi transferate, iar Brazilia, Rusia, India şi China vor urca în primele 10 naţiuni membre ale Fondului.

Dar hai să vedem despre ce este vorba citind un articol scris profesional, de exemplu cel de pe situl International Business Times. Sub titlul Emerging economiei get more power at IMF, aflăm că pe trendul unei tranziţii de putere economică de la statele industrializate către economiile emergente, o ţară cum este China va avea o creştere a puterii votului cu 6% deoarece a devenit cea de-a treia economie a lumii. În plus, Europa va ceda 2 dintre cele 8 sau 9 locuri pe care le deţine în Consiliul Executiv al Fondului care va continua să aibă 24 de membri. Această reducere este mai puţin decât dorea delegaţia Statelor Unite, care deţin puterea de veto, cele mai importante decizii ale Fondului luându-se în continuare cu o majoritate de 85% din voturi. Iată o frază cheie care explică al doilea paragraf din Hotnews:

“G20 a convenit cu un an în urmă să transfere 5% din drepturile de vot către ţările în curs de dezvoltare cum ar fi India sau brazilia a căror influenţă în cadrul Fondului nu a ţinut pasul cu emergenta lor ca motoare majore ale creşterii globale.”

Există cinci ţări cu economii puternice care deţin locuri permanente în Comitet: Statele Unite, Japonia, Germania, Franţa şi Marea Britanie. Aceste ţări îşi puteau numi direct membrii în Comitet dar, odată cu luarea noilor decizii, aceşti directori trebuiesc confirmaţi de adunarea celor 24 de membri. China, Rusia şi Arabia Saudită au locurile lor permanente în Comitet, iar restul locurilor sunt divizate în comunităţi, care aleg câte un director reprezentant întregul grup. Astfel, Olanda votează în Comitetul Executiv pentru un grup de 12 ţări. Fiecare ţară se afiliază la o comunitate în funcţie de interesele proprii. Arabia Saudită urmăreşte să-şi creeze propriul grup de ţări din Golful Persic.

Renunţarea europenilor la două din locurile pe care le deţineau în Comitet deschide calea pentru înfiinţarea mai multor comunităţi de ţări. Acum este clar?

Etichete: ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: