Archive for Aprilie 2011

Mircia Giurgiu în joben PSD-PNL?

Aprilie 20, 2011

Mircia Giurgiu nu reprezintă decât un accident în istoria politicii româneşti. Un tip cu reale probleme de procesare a informaţiilor, a reuşit să ajungă în Parlament prin jocuri de culise care nu fac decât să îi scârbească pe acei alegători idealişti care continuă să creadă că există criterii obiective de selecţie în cadrul partidelor politice. L-am văzut de multe ori pe acest Mircia cum se chinuie să îngaime propoziţii cu nu mai mult de 5 cuvinte, dar şi acelea formate din maximum 5 litere şi mi-a părut sincer rău pentru el ca om. Este poate capabil să aibă sentimente şi voinţă, dar, dacă ar trăi într-un sistem real de valori ar trebui cel mult să măture străzile cu o jumătate de normă.

Nu ştiu cât de mult va conta un astfel de om în economia fragilă din Parlament unde fiecare vot contează, ştiu însă că un anume Mircea Jorj, şef peste PSD Cluj, nu-l vrea pe Mircia pentru că nu a votat decât 2 din cele 12 sau 14 moţiuni de cenzură.

Jorj ar trebui să se mai gândească, barca populisto-demagogică PSD-PNL este ca un joben magic unde intra şobolani şi ies porumbei şi iepuraşi drăgălaşi. Numai că trebuie să ştii să chiţăi înainte de …transformare.

Anunțuri

La moartea lui Alex Leo Serban

Aprilie 9, 2011

Cand a plecat in Argentina m-am gandit ca este o toana de artist aflat intr-o criza de creatie sau de identitate. Mi-a ramas intiparit in memorie articolul din Dilema din noiembrie 2009 in care spunea ca s-a saturat si ca emigreaza in Argentina. Mi s-a parut absurd si nedrept, dar am considerat acest lucru ca o manifestare a unui fenomen care ii va lovi din ce in ce mai des pe creatorii bazati pe cuvint ca mijloc de transmitere a mesajului. Poetii, criticii de film, scriitorii, ziaristii talentati si specialistii care scriau la diversele publicatii vad pe zi ce trece ca au un public din ce in ce mai restrans iar munca lor nu mai este apreciata asa cum se asteptau.

Deplang disparitia prematura a lui Alex Leo Şerban si m-a miscat faptul ca, bolnav fiind a venit acasa. Insa nu pot sa fiu de accord cu el in a considera ca statul este de vina pentru lipsa de interes fata de opera de arta cinematografica si de critica si ca nu se acorda atentie creatorului. Statul este un aparat functionaresc, nu este o familie sau un grup de prieteni. Degeaba astepti de la o institutie sa ti se dea ceea ce ai pierdut de la principalii tai aliati: spectatorii. Ei au evoluat, nu in sensul unei urcari de trepte spre nu stiu ce, au evoluat in diverse directii si si-au schimbat aria de interese.

Daca nu ii ai pe spectatori, nici institutiile nu se misca. Ele ar trebui sa fie ultimele care sa te intereseze si ultimele carora sa le acorzi atentie. Cine se astepta ca sa existe viata si traire intr-o cladire doar pentru ca acolo lucreaza functionari alesi, numiti sau mosteniti, se inseala amarnic. Sala, de teatru, de film, televizorul sunt caile de patrundere in sufletul omenesc de la care astepti aplauze sau fluieraturi, nu de la un secretar de stat.

Ce pot sa zic cand ii recitesc spusele lui Alex Leo Serban referitoare la patriotism dintr-un interviu din Catavencu? Iata:

„Pot să-ți reamintesc ce am scris, nu doar spus, despre patriotism (în Dietetica lui Robinson; din fericire, cartea a apărut fără “comentarii cititori”): anume, că este un atavism – cum sper să devină și cetățenia. Și apoi să cadă, precum coada maimuței. Cred că acest sentiment nătîng (căci e inspirat de purul hazard) nu ar trebui să inspire mari pasiuni, ci mici indiferențe.”

Coada maimutei pica desigur. Dar la maimute. Din pacate moda marilor sau micilor ganditori ne/anti/contra/ parioti/patriotism este la mare pret. Nu este nevoie de o Garda de Fier pentru a crea alti Ciorani, este in firea unora sa caute motive de a gandi in franceza cand te iubesc doar romanii…

Ciutachiada

Aprilie 7, 2011

Inaugurăm astăzi o rubrică dedicată intimidării, relei-voinţe, invidiei şi frustrării celor asociaţi inculpaţilor Sorin Ovidiu Vântu, Dinu Patriciu şi Dan Voiculescu. Când vom putea şi cum vom putea le promitem menţionarea numelor şi acţiunilor lor neinteresate de adevăr sau de informarea opiniei publice, ci de spălarea păcatelor penale şi morale ale reţelelor mafiote prin mijloace media.

Această rubrică se va numi Ciutachiada, ca un omagiu adus celui care înjurând ca la focul şatrei şi-a găsit sponsori care-l plătesc cu zeci de mii de euro lunar: Victor Ciutacu.

În ultima sa postare pe blog, Victoraş – după cum îl alintă amicii de dicţionar suburban -, s-a supărat deontologic pe Laura Codruţa Kovesi pentru scurgerile de informaţii din media privitor la Sorin Ovidiu Vântu. Acuzând-o de Kovesi, lui Victoraş i se scurg pe pagina de pixeli şi o serie de epitete adresate lui Mircea Marian, ziarist la Evenimentul Zilei, care a publicat extrase din rechizitoriu. Ciutacu îl numeşte pe Marian cel mai „detestabil slujitor al regimului”, evident că este vorba despre regimul Băsescu, unde acţionează „buldogii democraţiei cătuşelor”.

Până una alta, foaia lui Dan Voiculescu numită Jurnalul Naţional se întreabă dacă n-ar fi cazul să-i ceară demisia lui Codruţa Kovesi. Săracii ciutaci, îi doare publicarea unui act care le incriminează un şef din clanul paralel al lui Vântu!