Franţa îşi acoperă fustangii

Doar la moartea lui Francois Mitterrand s-a aflat că preşedintele socialist care a avut două termene de câte 7 ani la palatul Élysée a avut şi două vieţi paralele. Una oficială, pe care o ştia o lume întreagă cu soţia Danielle Mitterrand şi o a doua, cea neoficială din care a rezultat o fată cu numele de Mazarine. Scandalul Dominique Strauss-Kahn a repus pe tapet istoria unei Franţe prea ocupată de menţinerea autarhiei socialiste din economie pentru a-şi pune probleme morale.

Consecinţa logică este ca dacă atacul asupra unei femei s-ar fi petrecut în Franţa şi nu în Statele Unite probabil că s-ar fi muşamalizat. Reacţia forţelor de ordine şi a procuraturii din SUA a fost atât de rapidă că nu le-a mai permis permisivilor socialişti francezi – susţinuţi de presă – decât să se lamenteze invocand posibile provocări ale duşmanilor politici la care ar fi fost supus Dominique Strauss-Kahn. Iată cum descrie un avocat în Time Magazine stilul de lucru al lui DSK:

„Blocarea încuietorii la uşă, lenjerie trasă sau ruptă, forţa fizică care a devenit violenţă când a crescut rezistenţa, toate acestea. Sa fim oneşti, acest lucru nu este deloc incompatibil cu poveştile de vânător de fuste şi cu reputaţia unui incorigibil bărbat care atrage femeile. Apărătorii lui [Strauss-Kahn] tind să spună ca este vorba despre seducţie la cuceririle sale şi că, în timp ce este probabil condamnabil ca adulter, acestea nu constituie viol. Dar există o altă şcoală de gândire – favorizată de o mulţime de specialişti cu experientă clinică – care spune că persoanele atât de obsedate de întâlniri sexuale sunt disfuncţionale, că se comportă ca nişte drogaţi. Sunt dependenţi de întâlniri sexuale, iar atunci când le sunt negate sau când se simt frustraţi, ei o iau razna şi încearcă să le obţină oricum. Ei sunt bolnavi, iar atunci când boala lor preia controlul deplin, pierd toată logica, pierd raţionalitatea şi capacitatea de înţelegere a consecinţelor în impulsul şi violenţa actului.”

În urma scandalului din SUA, presa din Hexagon, ostilă SUA si sistemului judiciar de acolo, a început totuşi să vorbească despre victimele franceze ale libidoului lui Dominique Strauss-Kahn. Acum 4 ani Tristane Banon s-a plâns la un canal TV de agresiunea lui DSK, iar canalul respectiv a acoperit numele atacatorului cu un bip. Va mai dura până când vom intelege dacă Franţa va pune bariere de moralitate candidaţilor la preşedinţie.

Etichete: , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: