Posts Tagged ‘Moguli’

Da, votez PDL!

Iunie 10, 2012

Sunt un adept al statului subțire și un neîmpăcat inamic al PSD-ului lui Ilici&Bombo și al PNL-stilor stângiști conduși de somnolentul Crin Antonescu. Resping finanțarea așa-zișilor revoluționari, resping pensiile nesimțite și orice alt mod de favorizare a unor grupuscule bine înfipte în sistemul de putere Uslaș.

Consider că Emil Boc și-a sacrificat bunul nume pentru a asana o cloacă de interese între stat, sindicate și grupuri de presiune. Și am încredere că Mihai Răzvan Ungureanu va ridica steagul dreptei pe care niște nevolnici se grăbesc să-l lase din mâini.

Chiar dacă prezentul este dominat de Ponta, Liviu Pop, Felix, de Antene și de oportuniști, eu am încredere în Dreapta adevărată.

Și da, votez PDL !

Anunțuri

100000 de euro spagă pentru Sorin Apostu?

Noiembrie 9, 2011

Aceasta ar fi suma pe care ar fi primit-o ca spagă primarul Clujului în legătură cu un stadion din oraș. Știrea a parvenit prin intermediul postului B1TV, Robert Turcescu spunând că DNA este aproape imposibil de convins să dea informații. Dacă șpaga către primarul Apostu se va confirma, acest nou succes al DNA va demonstra că această instituție reprezintă unul din puținele segmente demne de respect ale justiției românești.

Actualizare 11.11.’11
Sorin Apostu a primit ieri mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile pentru luare de mită în formă continuată. Alături de el a fost arestat și omul de afaceri Călin Stoia, reprezentant al unei firme care are în derulare contracte cu primăria Cluj-Napoca.

Sorin Apostu este și șeful organizației municipale a Partidului Democrat Liberal, iar arestarea sa este percepută ca o victorie a DNA în lupta cu corupția din județul Cluj. La sfârșitul lunii actombria a mai fost arestat un alt reprezentant al PDL și anume vicepreședintele Consiliului Județean Radu Bica în legătură cu o mită în valoare de 10000 de euro. Rolul cheie de denunțător în atât în cazul primarului Apostu cât și al vicepreședintelui Bica îi revine patroanei firmei SC Frarom Import-Export SRL, Aspazia Droniuc.

Până în acest moment Partidul Democrat Liberal l-a suspendat din calitatea de membru doar pe Radu Bica, dar se așteaptă că această măsură să fie luată și pentru Sorin Apostu.

Despre mazilirea lui Mircea Geoană

Noiembrie 8, 2011

Cu numai doi ani în urmă, înconjurat de dragostea nemăsurată a greilor PSD-iști și de interesul ipocrit al PNL-ului, Mircea Geoană se pregătea să devină Președintele României. Scena țopăitului său de bucurie din seară zilei de 5 decembrie 2009 a rămas în conștiința publică pentru hazul inerent determinat de rezultatului final.

Pentru actualul conducător al Senatului, insuccesul spectaculos dar binemeritat din alegeri a reprezentat motivul pentru care a fost înlocuit în 2010 de Victor Ponta din funcția de președinte al PSD. Dar alunecarea pe tobogan nu s-a oprit aici, Ponta nefiind omul care să admită un potențial candidat la funcția supremă în stat, iar colegii săi din structurile superioare PSD-iste, din interes sau din lașitate, își urmează șeful.

Deși nu le place să li se spună că politica partidului este făcută de Ion Ilici Iliescu, totuși PSD-istii au luat de bună povestea cu „rocada” Mircea Geoană-Titus Corlățean, de parcă ar putea fi vorba la Senat despre o rotație a cadrelor, operațiune intrată în sângele fostului mare demnitar comunist. Un lucru este însă cert: pulsiunile nervoase ale lui Victor Ponta devin astăzi politică în partid, iar mâine – de fapt la anul, când alianța socialistă PSD-PNL crede că va câștiga alegerile -, ar putea deveni politică în stat. Mircea Geoană nu a acceptat mai mult din orgoliu decât din calcul la rece transformarea sa în slugă robotizată a lui Victor Ponta, refuz care l-a scos din minți de câteva ori pe instabilul șef al PSD-ului, determinându-l acum să-și asume inclusiv probabila pierdere a celei de-a doua funcții în stat. Deoarece Victor Ponta nu putea să acționeze direct în Senat, ieri 7 noiembrie a fost nevoie de votul reprezentanților PSD ca să se proclame voința șefului, 25 dintre social-democrați optând pentru imposibila „rocadă” iliesciană și numai 5 s-au abținut, lucru care vorbește de la sine despre sentimentul de frică pe care a ajuns să îl inspire fostul procuror.

Conduși de un personaj care s-a identificat cu Che Guevara, deci capabil de lupte și răfuieli, dar incapabil de o viziune democratică, PSD-știi nu văd că procesul de mazilire le face un deserviciu, Mircea Geoană fiind un campion al tergiversării discutării legilor propuse de guvernul Emil Boc. În plus, preconizata dare afară din partid a lui Mircea Geoană este o acțiune riscantă care, pe lângă pierderea greu cuantificabilă de sprijin electoral, va determina deschiderea unui front anti-conducere USL cu un an înainte de alegerile parlamentare. În acest context, nu este exclusă recuperarea lui Mircea Geoană de către UNPR, formațiune politică aspirator al tuturor nemulțumiților din actuala opoziție. Mircea Geoană a pierdut în 2009 în ciuda formidabilei susțineri materiale și media de care s-a bucurat, toți membrii corului său de admiratori s-au transformat în mai puțin de doi ani în hienele care se bat pentru a-i da lovituri peste lovituri. Nu este exclus ca el să devină un adversar al alianței socialiste USL, un rezultat pe care, din miopie și din imprudență, nu l-au prevăzut nici Victor Ponta și nici Crin Antonescu.

În țara lui Caragiale, politica are și accente de comedie. Lipsa de consistență a gândirii PSD-iste s-a văzut și în atacurile la adresa lui Geoană văzut ca un pion al lui …Băsescu! Oare cât mai au până când îl vor acuza și de trădare de țară, de exemplu pentru acum aproape uitata călătorie secretă la Moscova din 2009?

MirceaGeoanăLeaks

Decembrie 8, 2010

Nu, nu sunt original. M-a inspirat un comentator de pe situl lui Mircea Geoană, Preşedintele Senatului României care şi-a făcut un titlul de glorie din a arăta cât de influenţabil este de cei din jur. Şi nu oricum, ci printr-o declaraţie video în două părţi unde încearcă să fie cât mai puţin ranchiunos. Cu toate că îşi începe pledoaria prin promiterea de „explicaţii şi răspunsuri la întrebările ce ţin de prezidenţialele de anul trecut”, în cele două părţi ale mărturiei, Mircea Geoană face şi o analiză a PSD considerând că partidul merge într-o direcţie greşită prin concesiile pe care le face liberalilor.

Critica lui Geoană la adresa lui Traian Băsescu este în aceeaşi termeni în care vorbea şi anul trecut, nimic original deci, iar tema furtului din timpul numărării voturilor plictiseşte pentru că orice secţie de votare a avut reprezentanţi din toate partidele. Fraudă, cumpărări, malversaţiuni, bani băgaţi în cutii poştale etc. Sunt perfect convins că a contat foarte mult dezbaterea televizată de acum un an dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană, în ciuda celor declarate de preşedintele Senatului. Miezul pledoariei din cel de-al doilea video este în legătură cu vizita pe care i-a făcut-o în miez de noapte lui Sorin Ovidiu Vantu. Geoană spune că nu s-a dus pentru Jacuzzi, ci pentru a afla întrebările la care va fi supus. În emisiunea 100% din 7 decembrie, Turcescu a spus că ambii candidaţi cunoşteau întrebările, nici nu se poate lucra altfel la o dezbatere decisivă cu barem de timp. În plus, tot la 100% de pe B1TV, Cosmin Guşe – fostul consilier de campanie – a spus că încă de la orele 16:00 se aflase la nivelul staffului lui Geoană de fotografiile difuzate pe situl Caţavencu. Mai mult decât atât, Guşe a afirmat că Victor Ponta insista ca să se nege vizita la SOV, lucru spus şi repetat chiar de Mircea Geoană în acest video.

Că urmare a acestor dezvăluiri se pot trage două concluzii:
– Mircea Geoană continuă să mintă, întrebările pentru dezbaterea face-to-face cu Traian Băsescu erau cunoscute de ambii candidaţi. Dacă nu ar fi fost aşa – şi aici se vede limitarea lui Geoană – el a făcut o vizită într-un scop fraudulos, pentru a afla ceva ce nu-i era cunoscut rivalului;
– A doua problemă îl implică pe Victor Ponta, aflat deja în mişcare pe o spirală descendentă. Păi, ce ne spune Geoană, că Victor Ponta insista ca să mintă? Ponta, fostul procuror în justiţia romană, făcea presiuni pentru a se minţi?

Jalnic, domnilor conducători mai vechi sau mai noi din PSD!

Academia Caţavencu – premiile Miliţia şi Surogat

Noiembrie 24, 2010

Atinsă de criza de idei după hemoragia Kamikaze, Academia Caţavencu şi-a împărţit premiile în două mari categorii: cele acordate după criterii miliţieneşti şi premii surogat-Academia-Caţavencu-de-Altădată. Premiile de la categoria miliţieni au fost atribuite în spiritul lui Patriciu-lung-văzătorul-către-est şi s-au încadrat în atmosfera încălzită de deviza evenimentului: Ieşi Afară Criză Ordinară! Criza era aşa, de ochii lumii, că de fapt sloganul avea că temă Javra-Băsescu, care fusese strigat la Cotroceni de lumpen-poliţiştii redeveniţi miliţieni pe 24 septembrie.

Din această categorie fac parte premiile:

„Din puţul gândirii”, acordat lui Trăian Băsescu pentru „Nu am nimic cu pensionarii. Dimpotrivă.”

Al doilea, „Lectura nu ştie carte” a fost acordat tot lui Băsescu pentru „Cum ajungeam într-un port, cum mă duceam într-o bibliotecă.” Nu îmi propun să dezvolt substratul sexual al titlului premiului acordat pentru o glumă la OTV, sunt doar surprins de ne-naivitatea răutăţii „juriului”.

La premiile Surogat laureaţii nu au fost neapărat cei mai „merituoşi” în sens Vanghelie-Becali-Vadim, ci au fost premii de simpatie şi de promovare politică. De exemplu, lui Crin Antonescu i s-a acordat premiul „Greu de găsit” pentru că „dintre credinţele politice, nu i-au plăcut politeismul, monoteismul, ci doar absenteismul”.

Mai să vezi şi să nu crezi! Eu i-aş fi dat premiul Contemporanul, pentru diatriba contra lui Andrei Pleşu din care citez:

“A fost de două ori ministru, o dată la Cultură, o dată la Externe, a fost consilier prezidenţial şi dacă consideră că a făcut în politica românească, pe la casele pe unde a servit, Cotroceni şi pe unde a mai fost, a făcut ceva ca să fie instanţă, atunci eu sunt Rică Venturiano şi Ponta Caţavencu. Dacă nu, nu. Problema mea cu domnul Pleşu este că nu e oricine altcineva”.

Academia Caţavencu n-a luat notă de demagogia şi tonul încrâncenat al vajnicului liberal faţă de un om de cultură de talia lui Andrei Pleşu, s-a recurs la o critică minoră – absenteism – uitându-se esenţialul. Într-o ţară în care sunt pereni caţavencii şi alde Venturiano, reperele culturale trebuie să se teamă şi să se ascundă. Să trăiască atunci când li se permite. Antonescu spune: „nu sunt atât de fericit şi mândru că sunt contemporan cu” Andrei Pleşu. Ce este asta? Ameninţare? Nu trebuie să fii academician că să îţi dai un răspuns…

Badea-Ciutacu: Miting pentru anti-oi şi ne-morţi

Noiembrie 10, 2010

Subiect de manea sau un alt argument în favoarea ideii că asistăm la un proces accelerat de degradarea a valorilor, mitingul Badea-Ciutacu a scos în stradă nişte oameni de bine care şi-au strigat nemulţumirea faţă de amenzile aplicate de CNA acestor comici-scabroşi-ai-ecranelor. Că lui Ciutacu i se mai spune şi Vorbe-Grele, asta e, pentru cine îi apreciază intelectul şi rezonează cu domnia-sa, cuvintele lui Victoraş sunt picături de ambrozie. Mi-a plăcut că şi-a apreciat pe cei o mie de participanţi cu titlul de pe blog: Aţi arătat că nu sunteţi oi. Vă mulţumesc. Ciutacu e Ciutacu – TM în mottoul afişat pe site:

Ştiu că-s arogant şi genial, dar îmi place să mi-o spună şi alţii. Oare o să mă iertaţi vreodată că-s cel mai bun?

Iar Mircea Badea? Kritikonul tuturor oamenilor politici dar care nu se atinge de patronul Felix-Voiculescu, era foarte mândru că au venit atâţia oameni la miting. După imaginile văzute, au fost mai mult de o mie de persoane care au strigat lucruri de „bun-simţ”:

„Jos cenzura”, „Libertate”, „Noi nu vrem abuzuri”, „Jos CNA”, „Laşii”, „Ieşi afară, javră ordinară” sau „Jos Băsescu”.

Întrucât „Ieşi afară, javră ordinară” se referă la un miting anti-Băsescu, am să mă refer şi eu la tipul de oameni care împrumută lozinci ale poliţiştilor. Sunt multe bancurile cu miliţieni, dar cel mai bun este că în 2010 ei şi-au câştigat onoarea de miliţieni. Recăderea poliţiştilor la statutul lor pre-decembrist s-a făcut prin gesturi, prin lozinci, bannere etc la faimosul mititing în urmă căruia şi-a dat demisia Vasile Blaga. Mircea Badea scrie despre suporterii săi:

„Am fost împreună cu oameni vii şi frumoşi care simt imens şi se manifestă că atare. Iar voi, voi sunteţi doar nişte morţi putrezi în căutare de viermi care sa spurce tot ceea ce este adevărat.”

Concluzia pe care o trag după citirea celor două articole scrise de Ciutacu şi Mircea Badea este că doar cei 1000 de la miting nu sunt oi sau morţi în căutare de viermi. Frumos vă mai exprimaţi la adresa celorlalţi 20, 21, 22 de milioane de concetăţeni maeştilor mogulo-menestreli! Anti-oilor şi ne-morţilor, să fiţi fericiţi alături de eroii voştri!

PS. În ceea ce priveşte libertatea de exprimare sunt însă de accord cu ei. Dacă vor să înjure, au dreptul şi pot să o facă, dar plătind amenzile. Ei nu sunt oi sau morţi, sunt persoane cu drepturi şi obligaţii. Dacă vor să înjure, n-au decât!

România sub călcâiul PSD

Octombrie 26, 2010

Trebuie să fim realişti: după 21 de ani, marele salt înainte inaugurat cu Revoluţia din 1989 a produs o populaţie îndrăgostită de familia defunctului şi de sistemul politic comunist. Mă rog, unul cu mici retuşuri, adăugiri nesemnificative, puţină mâncare în rafturi, seriale pe 100 de canale, manele la greu şi o organizaţie de tineret în frunte cu Dan Diaconescu. În septembrie, jumătate dintre cei intervievaţi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc au declarat că înainte de ’89 se trăia mai bine. Trist, foarte trist mai ales că adevărata revoluţie n-au făcut-o cei care se gândeau la stomac, ci oamenii care şi-au dorit libertatea şi au refuzat minciuna şi regimul totalitar.

Moţiunea de cenzură susţinută de PSD plus PNL este o făcătură populistă, orice om cu dreaptă cumpănă vede că a fost concepută doar pentru a da jos guvernul fără a propune o alternativă viabilă. Promit o prosperitate scoasă din joben, mă rog, din Banca Naţională care ar urma să fie jefuită de peste 3 miliarde de euro în viziunea genială a lui Ioan Ghişe. În parlament, fostul premier Tăriceanu a propus vânzarea tuturor activelor rămase la stat pentru ieşirea din criză. Iar după, domnilor Tăriceanu şi Ghişe? După ce veţi păpa şi aceşti bani, cum i-aţi prăduit şi pe cei obţinut din vânzarea Petrom, OMV, platforma Mării Negre, Renel etc, după aceea ce veţi propune românilor?

Nu-mi fac iluzii, se vor găsi cozi de topor din PDL ca să voteze alături de Crin Antonescu, Ion Iliescu şi Victor Ponta. Au mai fost şi în iunie, vor fi şi mâine. Deja PSD-ul i-a înscris pe cei care le-au căzut la picioare şi îi laudă ca salvatori şi oameni cu conştiinţă pe canalele de televiziune amice. În alianţa celor două partide de opoziţie, PNL-ul este ca un frate mai mic, insuficient de matur ca să ia o decizie proprie, remorcat la căruţa plină de gogoşi a PSD-ului. Partidul lui Ion Ilici Iliescu şi Marian Vanghelie îşi va scoate mâine în stradă toţi fluierasii, toboşarii, urlătorii, dansatorii penguin, pe zornăitorii de clopoţei, pe urlătorii în megafoane, pe toţi dărâmătorii de garduri şi pe bătăuşii de parlamentar, pe toţi miliţienii care şi-au aruncat şepcile şi şi-au ridicat degetul în sus, pe toţi tablagii din pârnăi care se împrumută de la deţinuţi ca să-şi cumpere ţigări şi băutură, pe toate profesoresele nemulţumite care produc generaţii de analfabeţi şi de 60/40 BAC luat/neluat. Toţi vor striga în cor: jos guvernul! Şi ce dacă? Ce mult mi-ar place să vină la putere protejaţii lui Vântu-Patriciu-Felix, să pot să privesc cu zîmbetul pe buze cum vor răsuna mioriticele Antene şi Realitatea de ode închinate marilor oameni de stat Crinişor şi Pontuleţ! Va curge lapte şi miere în Ferentari, va fi cald în apartamente şi OAMENII nu vor plăti! Totul va fi asigurat de stat şi va fi plătit de Banca Naţională, de UE, de Fondul Monetar Internaţional. Jos impozitele şi trăiască pomana! Jos TVA-ul de 24 % şi Trăiască TVA de 5%! Jos impozitele pe pensii! Trăiască pensiile nesimţite! Jos procesul contra lui Vântu! Jos procesul contra lui Dan Diaconescu! OAMENII vor respect iar actualii guvernanţi nu li-l dau! Ei, Pontuleţ şi Crinişor le vor da: respect. Circ le-au dat, pâinea e pe lista de mâine, 27 octombrie 2010. Pe urma, pe 28, mai vedem, ne mai gândim, mai pertractăm…

Clienţii lu’ tati Vântu: istorii semiclandestine – de Stelian Tănase

Octombrie 20, 2010

Cartea lui Stelian Tănase „Clienţii lu’ tanti Varvara: istorii clandestine”, în care se face demistificarea absolut necesară a biografiilor multor conducători comunişti din perioada de până în august 1944, a apărut în anul 2004 la Editura Humanitas. Este una dintre cărţile pe care le-am citit cu mare plăcere, admirând nu numai minuţiozitatatea istoricului, cât şi forma artistică, prin care scriitorul cu har a reuşit să prezinte o lume apusă, prin descrierea unor fapte de natură biografică în înlănţuirea logică din care rezultă micimea sufletească, intrigile, lupta pentru putere şi pentru favorurile Moscovei, trădările şi comploturile acelor comunişti stipendiaţi de o putere străină. Ţinând cont de toate acestea, mi se pare că ar fi oportună din partea lui Stelian Tănase şi o lucrare de analiză istorico-sociologică din realitatea imediată a ultimilor ani, care să plece de la recentele dezvăluiri de presă ale convorbirilor magnatului Sorin Ovidiu Vântu cu subordonaţii săi din trustul Realitatea Caţavencu.

Deoarece într-o asemenea întreprindere cel mai greu mi se pare să se aleagă o idee forţă, îi propun lui Stelian Tănase să se gândească la o variantă a titlului lucrării sale din 2004, oare de ce n-ar fi bun „Clienţii lu’ tati Vântu: istorii semiclandestine”? Dacă tanti Varvara era Siguranţa în faţa căreia comuniştii se plecau şi se trădau unii pe alţii, majoritatea fiind manevraţi de serviciul secret, mi se pare oportun ca şi automatismul „tati” cu care îşi tratează Vântu subordonaţii să fie adăugat numelui său. Ca şi tanti Varvara, convorbirile cu tati Vântu provoacă plăcere dar şi frică, nu neapărat în această ordine. Odată prins şi luat la refec de tanti Varvara, era nespus de greu să nu cedezi în faţa probelor materiale aduse Siguranţei de proprii tovarăşi de lupta revoluţionară. Unii cedau pentru o perioada scurtă, alţii au fost colaboratori permanenţi. La fel este şi în cazul lui SOV, cei care au intrat în jocul său nu şi-au dat seama că pânză de păianjen a magnatului era un corset mai zdravăn decât o cămaşă de forţă. Banii au luat locul fricii de închisoare din timpurile Siguranţei, dar există şi o comuniune a tipologiilor umane asemănătoare. Conştiinţe care se vând şi talente care se prostituează în faţa unui zeu. Tanti Varvara luptă contra Moscovei, deci este foarte lăudabilă acţiunea lui SOV de a aduna în jurul sau oameni de cea mai bună calitate – printre care şi Stelian Tănase – convinşi de necesitatea acţiunii contra lui Trăian Băsescu, văzut ca duşman al naţiei. Un argument în plus ar putea veni şi din afilierea ideologică a scriitorului. Fiind PNL-ist dedicat luptei contra hidrei PDL, lui Stelian Tănase i s-ar ivi astfel ocazia să aducă la lumină strategia genială a lui Vântu de demolare a duşmanului politic şi mai ales a celui care reprezintă răul suprem: preşedintele.

Fiind evident că numai plecând de la realitatea unor fapte incontestabile se poate elabora o lucrare serioasă, vom relua o parte din convorbirea din Sorin Ovidiu Vantu şi Stelian Tănase din data de 4 decembrie 2009. Ţinând cont de modestia care trebuie să-l caracterizeze pe orice intelectual demn, îi sugerăm lui Stelian Tănase – sper să nu se supere pentru recidivă – să-şi analizeze cazul în ultimul capitol al viitoarei cărţi, capitol pe care să-l denumească Realizator Realitatea.
(more…)

PSD-ul şi Înalta Poartă de la Bruxelles. Scrisoarea celor trei stângişti

Octombrie 17, 2010

Echipa de sunet şi lumini a PSD-ului a mai repurtat o victorie contra bunului-simţ: prin înşelătorie şi rapoarte mincinoase, i-a determinat pe trei lideri de grup parlamentar de la Bruxelles să scrie o scrisoare Parlamentului României în care cer respingerea Strategiei Naţionale de Securitate. Motivul? Colosal, dacă ar fi să ne luăm după cele scrise, ar fi că paragraful nr. 10 al articolului 6, intitulat Vulnerabilităţi, din Strategie ar conţine nici mai mult nici mai puţin decât o catalogare a presei ca o vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale.

Cei care mint în politică internă o fac şi în afară, iar gogoşile privind aceata catalogare a presei ca vulnerabilitate, când de fapt este vorba despre „campanii de presa”. Că o campanie de presă poate să fie mincinoasă, că ne poate aduce prejudicii, inclusiv din punctul de vedere al siguranţei naţionale, a demonstrat-o chiar preşedintele Băsescu într-un interviu la Radio România Actualităţi din 7 iulie anul curent. Atunci a dat exemplul campaniei deşănţate marca Antena 3 – Realitatea TV pe fiondul ziaristicii oneste marca Sorin Roşca Stănescu, în care membrii familiei Băsescu erau acuzaţi de trafic de armament cu grupările teroriste. La care a adăugat, o generalizare asupra campaniile mincinoase cu referire la asaltul condus de Roşca Stănescu plus Bogdan Chireac asupra ANI:

„denigrarea unor instituţii sau a unui demnitar fără să fie acoperire în fapte, dar o faci pentru a-l discredita în faţă cetăţenilor şi în faţa comunităţii internaţionale sunt o vulnerabilitate”.

Semnatarii scrisorii către Parlamentul României sunt din spaţiul stingii europene, este vorbe despre Martin Schulz – Liderul Grupului S&D, Guy Verhofstadt – Liderul Grupului ALDE şi Daniel Cohn-Bendit – Liderul Greens/EFA. Mai exact, Martin Schultz este şi liderul PSD-ului din Parlamentul European, Guy Verhofstadt este şi liderul PNL-ului, iar Daniel Cohn-Bendit este liderul verzilor şi a altor extremişti de stânga.
(more…)

Monica Tatoiu la miting în Piaţa Victoriei

Septembrie 23, 2010

De când nu mai este o flacără pentru Oriflame, lui Monica Tatoiu i s-au ascuţit simţurile orientate de Vîntu şi Realitatea TV. Astăzi, 23 septembrie, într-o transmisiune directă din Piaţa Victoriei de la mitingul Cartelui Alfa, Monica Tatoiu îl acuza pe Preşedinte & Guvernanţi că au în intenţie o mare porcărie: vor să treacă toate fondurile europene în administrarea unui singur minister. În plus, a susţinut că fondurile europene sunt „dijmuite” de către cei care le vor vizează, deci de guvernanţi, iar trecerea sub un singur minister nu ar face decât să mărească furtul. Monica Tatoiu nu a auzit de Polonia, de certitudinea experimentului reuşit acolo cu fondurile aflate in gestiunea unui singur minister. În sprijinul afirmaţiilor făcute Monica Tatoiu nu a venit cu argumente, cu fapte, cu dovezi scrise sau cu evocarea unor mărturii ale altor persoane. Nu, nici nu are nevoie atunci când vorbeşte la unul dintre trusturile media mogule. Acolo, logica şchioapă, acuzele fără fundament, injuriile pe bandă ale angajaţilor plătiţi împărăţeşte, îşi găsesc o apreciere maximă. Markerii ideatici ai televiziunilor Realitatea şi Antena 3 sunt nebuni ca Vadim Tudor sau Valentin Stan, la care se adaugă delicvenţi media tip Bogdan Chirieac sau Dan Diaconescu, sau personaje sordide din lumea sindicală, cum ar fi Vasile Marica.
(more…)