Posts Tagged ‘standarde’

Zoe Petre în afara cunoașterii limbii române

August 10, 2012

Iată ce și cum scrie:

”Într-adevăr, înafară de faptul că a citit Levantul încă din 1990, de la apariție, și anume de la început până la ultimul vers, ce-o fi făcut Antonescu în ultimii 30 de ani?”

Înafară se scrie în afară. Pasiunea USL-așă nu poate schimba limba română. Punct.

Anunțuri

MedAlert sau despre corupție în sistemul medical

Mai 28, 2012

Așa cum se prezintă la rubrica Despre Noi, cei trei ziariști care administrează MedAlert fac o treabă pro-bono, în speranța că vor ajuta la îmbunătățirea asistenței medicale din România. Proiect online care a a câștigat competiția Restart România în 2011, MedAlert propune un altfel de dialog pe temă asistenței medicale. Relele din sistemul de sănătate se pot află și pot fi soluționate pe mai multe căi, dar prefer ca niște ziariști să se ocupe de sesizări și să pună întrebări incomode decât să lăsăm rezolvarea la latitudinea unor funcționar de stat, deseori lipsiți de viziune sau blocați de interese personale sau de grup.

Ce am aflat de pe MedAlert? Că în România s-a generalizat șpaga în spitale între 2001 și 2009; că, datorită unui PIB (11600 euro) mult inferior mediei UE (27700) resursele de susținere a sectorului asistenței medicale este mult inferior standardelor europene; că are loc o suprasolicitare a îngrijirii medicale spitalicești (unde se plătește 507 lei (RON) pe zi doar pentru pat, deci fără medicamente, teste, analize etc; că, așa cum lucrează, cei 11800 de medici din România „nu fac practic nicio încercare de prevenire a bolilor”, după cum au scris experții Băncii Mondiale; că sunt 11000000 de români care nu plătesc nicio asigurare de sănătate, aici includem copiii; că taxa de clawback a fost necesară ca să limiteze efectele vânzărilor masive de medicamente care au început după ce în 2008 ministrul Eugen Nicolăescu a eliminate plafoanele de la farmacii; că în România 20 din cele mai prescrise medicamete sunt produse noi și scumpe, lucru neobișnuit în altă țară europeană; etc

Acestea sunt doar o parte din informațiile pe care le-am reținut până acum dar îmi propun să urmăresc atent acest site.

Foarte interesantă este rubrica Sesizări. De exemplu, selectezi județul Bihor și afli imediat ce sesizare există, în cazul meu (pe 29.05.2012) am găsit următoarele:

„Mergeți și vedeți cum arată toaletele la Spitalul județean Oradea. Spaga trebuie dată inclusiv infirmierelor ca să-ți schimbe așternutul. Doctorii au tarife pentru orice operație (nu toți). La maternitatea Oradea soția a așteptat 3,5 ore ca să fie internată în acest interval nu a ieșit nici măcar o asistentă ca să întrebe pe vreo gravidă pe cine caută sau ce probleme are. Tarife maternitatea Oradea: naștere normală 600 doctor + 200 anestezist; cezariană 800 + 200 anestezist. Unii așa ziși medici cu renume au cerut cuiva acum 2 ani unei femei în vârstă 2000 ron pt. o operație de fibrom uterin. Atunci un medic era să-mi omoare soția (din incompetență). Sincer nu cred că cineva v-a face ceva împotrivă mitei pe care doctorii o pretind sau se vor auzi de niște cazuri mărunte. Cum pot fi așa de lacomi când majoritatea dintre ei lucrează la stat plus câte o clinică privată plus majoritatea au și cabinete particulare?”

Tratatul privind stabilitatea, convergenţa şi guvernanţa în Uniunea Monetară şi Economică

Februarie 18, 2012

Sub numele simplificat de Tratatul de Guvernanță Fiscală, acest acord european este cunoscut în general publicului românesc în privința celei mai importante limitări: ca deficitul structural anual să nu depășească 0.5% din PIB (Produsul Intern Brut). Ce se știe mai puțin, iar din acest motiv s-a creat în zona PSD și o puternică acțiune de bruiaj, este permisiunea pentru statele care au un deficit guvernamental total sub 60% ca să poată avea un deficit anual de până la 1%.

Textul Tratatului de Guvernanță Fiscală care este propus pentru semnare la data de 1 martie 2012 nu este disponibil în limba română la data publicării acestui post, de aceea am hotărât să-l traduc după originalul în limba engleză regăsit pe pagina Enciclopediei online Wikipedia.

Textul traducerii va fi adăugat pe măsură ce va fi verificat pentru eliminarea oricăror greșeli sau neconcordanțe.

Tratatul privind stabilitatea, convergenţa şi guvernanţa în Uniunea Monetară şi Economică

Părțile Contractante…

(more…)

Scrisoare pentru Rodica Palade

Ianuarie 14, 2012

Stimată Doamnă,

Dacă pentru cuvinte se pot găsi mai multe înțelesuri, nu același lucru se întâmplă și în cazul ideilor. Domnia-voastră a binevoit să dea un exemplu unde nu exista dubii prin ultimul articol din Revista22 numit Vrem SMURD, nu tip SMURD. Nu mă așteptam ca proiectul de lege a sănătății să fie înțeles pe Antenele lui Voiculescu sau pe Realități (Realitatea TV și România TV), pentru că în aceste instituții politice media raționalul este excepția, nu regula. Nu mă așteptam nici ca propunerile din textul legii sănătății să fie aprobate de Victor Ponta, de Crin Antonescu, de Vasile Astărăstoaie și de liderii Asociației Medicilor de Familie. În sfârșit, nu mă așteptam ca proiectul de lege a sănătății să fie sprijinit doar de președintele Băsescu și de comisia care a lucrat la acesta. La ce mă așteptam era ca Revista22 să nu fie un receptacul automat al pozițiilor unora de mai sus și mai ales ca dumnevoastră să citiți proiectul de lege, pentru că dacă o făceați și ați fi judecat cu capul dumneavoastră nu ați fi scris următoarele:

Dar cum nicio faptă bună nu scapă nepedepsită şi cum niciun lucru bun nu merită altceva decât să fie dărâmat, iată-l pe preşedintele Băsescu, din înălţimea funcţiei sale, atacându-l pe Arafat, ca pe „cel mai mare duşman al unui sistem privat de sănătate“. Mai exact, Arafat se opune ca, prin actuala Lege a sănătăţii aflată în dezbatere, serviciul integrat SMURD să fie spart în mai multe echipaje „private“, concurente, „tip SMURD“. Raed Arafat are dreptate: nu e greu să ne închipuim nişte băieţi deştepţi (precum cei care s-au făcut ciobani ca să încaseze subvenţii UE) cu câteva maşini de pripas care, contra şpagă, „autorizează“ la minut „echipaje tip SMURD“ ca să se căpătuiască pe spinarea statului, iar pacienţii să împărtăşească soarta nefericitului domn Lăzărescu.

Doamnă Palade, erau doar patru pagini din proiectul de lege pentru a vă lămuri, de la pagina 29 la pagina 32. Acolo puteați să vedeți că în articolul 65 sintagma tip SMURD era o exprimare reverențioasă la adresa unui standard de dorit și pentru alte servicii și nu era o propunere de privatizare a unui serviciu ce aparține de Ministerul de Interne. Eu nu îmi propun nimic altceva decât să vă atrag atenția la un lucru care este în mod normal superfluu, că Revista22 apare sub girul Grupului de Dialog Social și că dialogul nu există decât în cazul persoanelor informate sau care doresc să se informeze, altfel cădem în patimile induse de iraționalitate.

Vă doresc numai bine,
Blackwater

(more…)

Cea mai mică problemă a lui Victor Ponta

Decembrie 22, 2011

Victor Ponta, stimabilul preşedinte-co-preşedinte al PSD-USL are o gândire mult prea rapidă pentru instrumentul de comunicare constituit de limba română iar în cele ce urmează încerc să arăt de ce şi cu ce consecinţe. Într-o postare recentă pe blogul personal, fostul procuror scrie următoarele:

Dovada clară a faptului că Băsescu ori nu ştie ce se întamplă în Europa, ori ne minte!

Dacă ar fi vrut o exprimare perfect logică, atunci Victor Ponta trebuia să scrie:

Dovada clară a faptului că Băsescu ori nu ştie ce se întamplă în Europa, ori ştie şi ne minte!

Acest ori ştie era necesar, dar mintea mult prea rapidă – sau superficială – a micului-mare guevarist foloseşte scurtăturile, sărind peste acele lucruri pe care le consideră amanunte, neacordând întâietate elementelor care ar trebui să creeze un discurs fluid, logic. Articolul din Les Echos pe care-l are în vedere preşedintele PSD vorbeşte despre cerinţa ca statele Uniunii Europene să înscrie regula de aur a echilibrului bugetar la nivelul juridic constituţional sau echivalent. Pentru un fost stâlp al justiţiei romane ar fi o slabă consolare că este posibil să nu înţeleagă franceza, apelarea la un traducator versat fiind doar o chestiune de minimă precauţie, sau de decenţă. Dar nu este cazul aici deoarece în România nu există nimic echivalent nivelului juridic constituţional. Constituţia este legea supremă a statului, care nu poate, sau nu ar trebui să fie încalcată de nimeni, persoană sau autoritate publică sau privată. Dacă aplicarea unei legi oarecare poate fi amendată sau suspendată conform interesului de moment al celor de la putere, Constituţia trebuie să rămană în permanenţă în forţă.

Această simplificare, sau scurtătură folosită de Victor Ponta reprezintă mai mult decat o formă a superficialităţii prin care se manifestă acest lider politic aproape infantil. Dacă superficialitatea este şi o formă a ascunderii lipsei de profunzime intelectuală, atunci conducatorul PSD nu este la primul său rezultat cu care ne convinge. Unei ţări ca Elvetia nu i se poate prevedea o deviere de la coordonatele pe care şi le impune prin legi, dar o Românie în care guvernul sfârşitului de an 2012 va fi pilotat de liderii Alianţei Socialiste USL va fi cu siguranţă împinsă pe drumul nerespectării înţelegerilor europene. Liderii Victor Ponta şi Crin Antonescu vor avea o nevoie teribilă de a cheltui mai mulţi bani decat intră în visterie pentru a-şi onora promisiunile pe care le-au facut deja sau pe care le vor mai face, de aceea încorsetarea constituţională o percep ca pe o ameninţare. Logica deficitară sau lipsa unei exprimări clare în limba română nu sunt motive de analiză pentru omul de rând şi nici motive de ruşinare pentru autor. Mai important pentru Victor Ponta este să dea în Trăian Băsescu cu indiferent ce şi indiferent de situaţie. Acest lucru în sine nu este neapărat rău, democraţia presupunând şi apărând opiniile divergente, răul vine abia cand te uiţi în viitor.
(more…)

Cea mai bătrână pisică? Nu se ştie…

Ianuarie 7, 2011

Surdă şi puţin înţepenită dimineaţa, aşa o descrie Metro.co.uk pe Lucy, o pisică de 39 de ani, o vârstă care se traduce în 172 de ani-umani. Tărcata şi cu mustăţi încă în stare bună, Lucy îşi face datoria de a căuta zilnic şoareci, afirmă Bill Thomas, stăpânul ei.

Un reprezentant al Guiness World Records a declarat că nu există un capitol dedicat celor mai bătrâne pisici.
Iat-o:

Academia Caţavencu – premiile Miliţia şi Surogat

Noiembrie 24, 2010

Atinsă de criza de idei după hemoragia Kamikaze, Academia Caţavencu şi-a împărţit premiile în două mari categorii: cele acordate după criterii miliţieneşti şi premii surogat-Academia-Caţavencu-de-Altădată. Premiile de la categoria miliţieni au fost atribuite în spiritul lui Patriciu-lung-văzătorul-către-est şi s-au încadrat în atmosfera încălzită de deviza evenimentului: Ieşi Afară Criză Ordinară! Criza era aşa, de ochii lumii, că de fapt sloganul avea că temă Javra-Băsescu, care fusese strigat la Cotroceni de lumpen-poliţiştii redeveniţi miliţieni pe 24 septembrie.

Din această categorie fac parte premiile:

„Din puţul gândirii”, acordat lui Trăian Băsescu pentru „Nu am nimic cu pensionarii. Dimpotrivă.”

Al doilea, „Lectura nu ştie carte” a fost acordat tot lui Băsescu pentru „Cum ajungeam într-un port, cum mă duceam într-o bibliotecă.” Nu îmi propun să dezvolt substratul sexual al titlului premiului acordat pentru o glumă la OTV, sunt doar surprins de ne-naivitatea răutăţii „juriului”.

La premiile Surogat laureaţii nu au fost neapărat cei mai „merituoşi” în sens Vanghelie-Becali-Vadim, ci au fost premii de simpatie şi de promovare politică. De exemplu, lui Crin Antonescu i s-a acordat premiul „Greu de găsit” pentru că „dintre credinţele politice, nu i-au plăcut politeismul, monoteismul, ci doar absenteismul”.

Mai să vezi şi să nu crezi! Eu i-aş fi dat premiul Contemporanul, pentru diatriba contra lui Andrei Pleşu din care citez:

“A fost de două ori ministru, o dată la Cultură, o dată la Externe, a fost consilier prezidenţial şi dacă consideră că a făcut în politica românească, pe la casele pe unde a servit, Cotroceni şi pe unde a mai fost, a făcut ceva ca să fie instanţă, atunci eu sunt Rică Venturiano şi Ponta Caţavencu. Dacă nu, nu. Problema mea cu domnul Pleşu este că nu e oricine altcineva”.

Academia Caţavencu n-a luat notă de demagogia şi tonul încrâncenat al vajnicului liberal faţă de un om de cultură de talia lui Andrei Pleşu, s-a recurs la o critică minoră – absenteism – uitându-se esenţialul. Într-o ţară în care sunt pereni caţavencii şi alde Venturiano, reperele culturale trebuie să se teamă şi să se ascundă. Să trăiască atunci când li se permite. Antonescu spune: „nu sunt atât de fericit şi mândru că sunt contemporan cu” Andrei Pleşu. Ce este asta? Ameninţare? Nu trebuie să fii academician că să îţi dai un răspuns…

Acordul de la Gyeongju referitor la FMI prezentat confuz pe Hotnews

Octombrie 23, 2010

Nu ştiu, vina o fi pentru vreo supărare pricinuită de statul la muncă sâmbăta sau pentru proasta funcţionare a traducătorului automat, cert este că este greu de găsit un fir logic al articolului „Reforma istorică a miniştrilor de finanţe G 20: FMI se orientează către economiile emergente în detrimentul Europei”. Iată ideea de bază de la începutul articolului:

„Miniştrii de finanţe din G20 au decis sâmbătă, în cadrul summitului din Coreea de Sud, reformarea Fondului Monetar Internaţional astfel încât ţări emergente cu economii dinamice precum China să aibă o mai mare importantă, în detrimentul Europei, relatează AFP.”

Iar puţin mai încolo se spune:

„Astfel, Europa va ceda două locuri în board. Aproximativ 5% din drepturile de vot vor fi transferate, iar Brazilia, Rusia, India şi China vor urca în primele 10 naţiuni membre ale Fondului.

Dar hai să vedem despre ce este vorba citind un articol scris profesional, de exemplu cel de pe situl International Business Times. Sub titlul Emerging economiei get more power at IMF, aflăm că pe trendul unei tranziţii de putere economică de la statele industrializate către economiile emergente, o ţară cum este China va avea o creştere a puterii votului cu 6% deoarece a devenit cea de-a treia economie a lumii. În plus, Europa va ceda 2 dintre cele 8 sau 9 locuri pe care le deţine în Consiliul Executiv al Fondului care va continua să aibă 24 de membri. Această reducere este mai puţin decât dorea delegaţia Statelor Unite, care deţin puterea de veto, cele mai importante decizii ale Fondului luându-se în continuare cu o majoritate de 85% din voturi. Iată o frază cheie care explică al doilea paragraf din Hotnews:

“G20 a convenit cu un an în urmă să transfere 5% din drepturile de vot către ţările în curs de dezvoltare cum ar fi India sau brazilia a căror influenţă în cadrul Fondului nu a ţinut pasul cu emergenta lor ca motoare majore ale creşterii globale.”

Există cinci ţări cu economii puternice care deţin locuri permanente în Comitet: Statele Unite, Japonia, Germania, Franţa şi Marea Britanie. Aceste ţări îşi puteau numi direct membrii în Comitet dar, odată cu luarea noilor decizii, aceşti directori trebuiesc confirmaţi de adunarea celor 24 de membri. China, Rusia şi Arabia Saudită au locurile lor permanente în Comitet, iar restul locurilor sunt divizate în comunităţi, care aleg câte un director reprezentant întregul grup. Astfel, Olanda votează în Comitetul Executiv pentru un grup de 12 ţări. Fiecare ţară se afiliază la o comunitate în funcţie de interesele proprii. Arabia Saudită urmăreşte să-şi creeze propriul grup de ţări din Golful Persic.

Renunţarea europenilor la două din locurile pe care le deţineau în Comitet deschide calea pentru înfiinţarea mai multor comunităţi de ţări. Acum este clar?

Encyclopaedia Judaica – o referinţă gratis

Noiembrie 24, 2009

Organizaţia Comunităţii Evreieşti din oraşul american Austin a anunţat că oferă acces gratuit la consultarea electronică a celei de-a doua ediţii a prestigioasei lucrări Encyclopaedia Judaica, din recunoştiinţă pentru donaţia pe care au făcut-o soţii Sharon şi Richard Kammerman.

Encyclopaedia Judaica este considerată lucrarea standard în ceea ce priveşte iudaismul şi descrie viaţa comunităţilor iudaice de la origini până la formarea Statului Israel. Ediţia a doua a apărut în anul 2007 şi conţine un volum foarte mare de date împărţite în cele 22 de volume (peste 18000 de pagini) tipărite la editura Gale.
(more…)